În dimineața în care trebuia să mă prezint la divorț, abia mai puteam merge, iar soțul meu îmi trimisese un singur mesaj: „Vino singură și semnează.”
Era joi, ora 8:10, în bucătăria apartamentului nostru din Brașov. Ploaia lovea geamul, iar pe masă se răcea o felie de pâine prăjită. Am deschis plicul gros adus de curier și am găsit cererea de divorț, împreună cu o notă scrisă de Andrei: „Nu mă mai întorc. Nu complica ceea ce este deja hotărât.”
Mi-am așezat palma pe abdomen. Copilul s-a mișcat puternic, ca și cum ar fi auzit. Am vrut să-l sun pe Andrei, dar telefonul a vibrat din nou.
— Fii la tribunal la ora paisprezece, scria mesajul lui. Terminăm totul astăzi.
Nu i-am răspuns. Mi-am îmbrăcat singura rochie care încă se închidea peste burtă și am luat geanta veche, cu o curea desprinsă. Înăuntru am pus actele, o sticlă cu apă și fotografia tatălui meu, pe care o purtam de la accidentul în care muriseră el și mama.
La ora 13:47, holul tribunalului mirosea a podea udă și detergent aspru. Andrei mă aștepta lângă o bancă, în costum negru. Lângă el stătea Natalia, colega pe care o numise ani la rând „doar o prietenă”. Degetele ei erau așezate liniștit pe brațul lui.
Un nasture al manșetei lui atârna de un fir albastru. Îl cususem eu într-o noapte, când încă mai credeam că soțul meu mă iubește.
— Ai venit, spuse Andrei, privind întâi burta mea, apoi chipul meu.
— M-ai chemat la divorț când mai sunt câteva zile până la naștere.
— Vei supraviețui. Pensia alimentară se va rezolva. Nu sunt îngrijitorul tău.
Natalia își netezi haina crem și zâmbi.
— Andrei a încercat să salveze căsnicia, Elena. Dar un bărbat are și el nevoi.
Am simțit cum mi se strânge gâtul, însă nu am lăsat lacrimile să cadă.
— De când?
Andrei scoase din servietă un document lucios.
— De săptămâna viitoare, răspunse el. Ne căsătorim.
Natalia își ridică mâna. Pe deget purta un inel cu o piatră verde, pe care îl recunoșteam. Fusese al mamei mele. Dispăruse din cutia cu bijuterii după ce Andrei venise să „mă ajute” la mutat.
— Ai luat inelul acela? am întrebat.
— Natalia îl merită mai mult decât tine, spuse el.
Copilul s-a mișcat atât de tare, încât m-am prins de marginea băncii. Reprezentantul lui Andrei mi-a întins un acord.
— Semnați aici și plecați fără scandal.
— Îl va verifica avocatul meu.
Andrei a râs scurt.
— Cu ce bani? Tatăl tău a murit fără să-ți lase nimic.
Am semnat doar confirmarea de primire și am ieșit în ploaie. În apartament, la ora 17:25, o contracție m-a făcut să mă opresc în mijlocul holului. Am deschis dulapul cu prosoape și am scos mapa albastră pe care tata mi-o dăduse cu două săptămâni înainte de accident.
Înăuntru era un plic gri, sigilat, cu numele meu. Sub el se afla o carte de vizită îngălbenită. Am format numărul.
— Spuneți-mi numele complet, ceru o voce de bărbat.
— Elena Ștefănescu.
A urmat o tăcere grea.
— Atunci trebuie să vă întâlnesc în seara aceasta. Tatăl dumneavoastră mi-a lăsat instrucțiuni precise pentru ziua în care veți suna. Dar plicul nu trebuie deschis înainte să ajungeți la mine, pentru că…
S-ar putea să-ți placă și aceste povești:
La deschiderea moștenirii, copiii lui Russell m-au acuzat că l-am sedus pentru bani, dar când avocatul a ridicat cutia, Elinor a amuțit
Soțul meu a strigat numele verișoarei mele în Ajun, iar când am împins ușa, zâmbetul lui a dispărut
Cu două zile înainte de nuntă, mi-am găsit asistenta însângerată în baie, iar zâmbetul logodnicei mele a dispărut
Fiul meu m-a mutat într-o magazie și a amenințat că mă dă afară, dar când nepotul meu a întrebat de ce, el a amuțit
Am ajuns la aniversarea bunicului și l-am găsit singur în fața tortului, iar după mesajul meu mama a încremenit
Am venit la baza militară cu fiul meu și cafea caldă, dar o singură propoziție l-a făcut pe paznic să pălească.
